Săptămâna trecută a adus mult așteptata revenire a serialului Prison Break! După o pauză de șapte ani, creatorii show-ului au găsit o portiță prin care să ne mai aducă la TV încă o evadare marca Michael Scofield cu episodul Ogygia, în care am luat parte la un crash course destul de anost, dar necesar, prin care am aflat ce au făcut personajele în tot acest timp. Lincoln Burrows află via T-Bag că fratele lui e încă în viață, dar e închis într-o pușcărie din Estul Mijlociu și ca să nu fie totul prea ușor, țara e în plin război civil.

Scofield reapare după toată perioada asta de absență în stilul caracteristic, dar sub alt nume, Kaniel Outis, de altfel și titlul episodului. Noul pseudonim nu vine fără greutate adăugată pentru că Outis e văzut ca un inamic al statului după ce a aprovizionat rebelii cu arme. Prison Break nu se grăbește să ne dea toate detaliile și lasă un pic la marinat dorința noastră, a spectatorilor, de a-l vedea din nou liber. Începuturile serialului din 2005 îl vedeau ca un erou clar, un om împăcat cu legea, făcând un sacrificiu imens pentru a salva viața fratelui său condamnat pe nedrept, dar noul sezon cred că ne împinge într-o zonă în care am vrea să vedem o evadare creativă, dar oare vom mai rezona cu Michael odată ce vom afla exact de ce e închis acolo? Kaniel Outis e un episod mai bun decât precedentul pentru că îl vedem pe Scofield în domeniul lui, planificând cu răbdare evadarea sa și rămânând cu un pas înaintea tuturor. Mi-a plăcut subplot-ul creativ cu colegul de celulă coreean și mare fan Queen/Freddy Mercury, chiar daca Michael și-a luat cea mai cruntă bătaie de până acum doar ca să “comande o pizza” cu telefonul respectivului. 

După cum era de așteptat, ce se întâmplă în afara pereților închisorii nu este la fel de interesant și nu că un război civil într-un oraș arab nu ar fi o intrigă suficient de bună, dar parcă nu există acel pericol iminent pentru Lincoln, C-Note și noua lor prietenă, Sheba (Inbar Lavi), devenită brusc mult mai vulnerabilă între cele două episoade. Nu pot să nu remarc că deși actorii par neschimbați fizic, trecerea anilor își spune cuvântul, mai ales când îl vezi pe Dominic Purcell dominat vizibil de câteva scări. Înapoi în America, Sara încercând să dezgroape reapariția lui Michael ajunge în biroul lui Paul Kellerman (Paul Adelstein), acum “cetățean plictisitor”, dar pe care nu pot să nu-l văd răstălmăcind intriga mai târziu în sezon. Kaniel Outis a avut deja o mini-tentativă de evadare și finalul episodului ne dă de înțeles că săptămâna viitoare o vom avea deja și pe a doua, acum incluzându-l și pe VIP-ul Abu Ramal (Numan Acar), adevăratul terorist și (probabil) personajul negativ al sezonului, dacă e să ne luăm după cum executa nonșalant oameni în mijlocul străzii.

Noul sezon Prison Break pare că va da mai multe tentative de evadare și cred că asta ar trebui să fie direcția unui serial numit în felul ăsta până la urmă, serial care are nevoie totuși de mai mult T-Bag (Robert Knepper). Îl aveți, folosiți-l! Mai sunt doar șapte episoade din actuala miniserie, ideale pentru a nu trage povestea de păr prea mult și să facă revenirea asta meritată. Kaniel Outis e de parte de a fi cel mai bun episod al seriei, dar vine cu plusuri față de Ogygia și aduce suficiente momente clasice Prison Break. 

Scor: