Seria Ocean’s este una mai veche decât s-ar aștepta multă lume! Nu mă refer aici – bineînțeles – la trilogia lui Steven Soderberg, cu George Clooney în rol principal, care a început în 2001, ci la filmul din anii ’60, când Frank Sinatra, Sammy Davis Jr și alte vedete gelate și bine îmbrăcate au făcut originalul Ocean’s Eleven, deci avem aici o serie cu mare moștenire, nu?

Nu chiar! Dacă trilogia cu George Clooney, Brad Pitt & co. a profitat de farmecul celor care au lucrat la el ca să scoată o serie 33% bună (Twelve și Thirteen sunt de evitat), cel cu Sinatra e mai degrabă o comedie ieftină făcută de super vedete ale vremurilor, care mai filmau scene între show-uri și beții în Las Vegas. Cum 2018 este o cu totul altă etapă a omenirii, una în care nu mai este acceptabil ca femeile să fie doar pălmuite la cur și alintate “toots”, noul Ocean’s 8 vine hotărât să ne arate că există egalitate între sexe mai mult ca niciodată, cu o echipă formată 100% din gagici puse pe fapte mari.

o8-08562r-3fa7d462-996a-498c-9650-626a0fde1f39

Sandra Bullock (Debbie Ocean) este noua față a seriei și sora lui Danny (George Clooney), care, proaspăt ieșită din închisoare, cooptează o echipă de gagici foarte capabile pentru a jefui evenimentul suprem al snobilor de pretutindeni, Gala Met! Hai să zicem că sunt genul de cinefil care observ ușor si mă cam lasă rece felurile ieftine prin care oamenii americani de film înghesuie mesaje politice în filmele lor, dar în cazul Ocean’s 8, pe lângă faptul evident că avem un grup exclusiv de femei care vor să jefuiască un eveniment – trăiască feminismul! – abia acum google-ind poze pentru review mi-am dat seama câtă diversitate rasială există în distribuție, cu Mindy Kaling, Awkwafina și Rihanna făcând filmul mai multi-cultural, fără să dea cu parul. Good job!

Rămânând încă un pic la capitolul distribuție n-am putut să nu remarc cum toate actrițele au primit roluri care li se potrivesc perfect, cu Sandra Bullock mai aproape de perioada Miss Congeniality, Helena Bonham Carter excentrică așa cum o știm, dar fără exagerări, în timp ce Anne Hathaway primește un personaj demn de acea ură generală din jurul ei, cum că lumea nu o place pentru că e “prea perfectă”. Așa că, per total, Ocean’s 8 este un film echilibrat, cu ceva familiar din partea numelor grele de pe afiș, suficient umor și care flutură steagul feminist fără să ne bată în cap cu el.

Toate ca toate, ăsta este un heist movie, așa că toată carisma lui Cate Blanchett (două Oscaruri) și simpla prezență a lui Sarah Paulsen (un Glob de Aur) nu sunt de ajuns să ne vândă biletul, deși pentru subsemnatul este mai mult decât suficient (*wink). Filmele cu jafuri sunt de regulă foarte plăcute pentru că funcționează în mare parte ca un show de magie: vezi pregătirea, vezi trucul, cu micul detaliu că la sfârșit ți se și arată cum s-a realizat totul pentru acel moment “Ahaaa!”.

5ab334da-d8a8-485e-9834-b5093140b319-anne-hathaway
3 kile de diamant!

Aici avem parte de un plan care presupune furtul unui colier ireal de scump de la gâtul lui Daphne Kluger (Anne Hathaway), precedat de punerea în mișcare a mai multor rotițe care să asigure succesul operațiunii. Am avut două probleme majore cu filmul ăsta, iar jaful în sine a fost unul din ele, nu pentru că nu a ieșit convingător sau suficient de elaborat, ci pentru că a dat impresia că au contat mai puțin micile detalii puse la punct în prealabil în dauna unui efect de domino interminabil de coincidențe norocoase. Sigur, toate celelalte filme au avut parte de elemente similare, dar de la Ocean’s 8 mă așteptam la ceva diferit. Problema asta se scurge direct în a doua chestie care a lăsat de dorit, faptul că pericolul din jurul “eroinelor” a fost de multe ori inexistent și n-au fost nevoite să improvizeze suficient pentru a reuși în condiții mult mai grele. Nimănui nu-i place un jaf care iese ca la carte, pentru că nu poți să faci un film bun din asta! Îmi amintesc în felul ăsta de Fast Five, care e discutabil cel mai bun film din seria The Fast & The Furios, când (pe cât de irealist) Dom și ai lui au tras un ditamai seiful prin tot Rio-ul, urmăriți de toate trupele speciale posibile, iar noi spectatorii eram convinși că l-au pierdut. Ce senzație a dat filmul ăla, când am văzut că au reușit să scape, să facă schimb de seifuri și să reușească să-l și deschidă în timp ce Danza Kuduro începea să cânte? O să-l las aici pentru comparație:

Ocean’s 8, pe cât de fun și girl-power este, nu are acel moment cu impact emoțional care să te facă să-ți ții respirația de frică pentru că fetele nu vor reuși, dar îmi place totuși cum se apropie un pic de asta cu un mic twist spre final. Tot la capitolul “îmi place” o să bag și elementele similare cu originalul Ocean’s Eleven (2001) care dau un sentiment de familiaritate, așa cum îi stă bine unei francize, așa că per total își merită biletul la cinema.

Ocean’s 8 duce seria într-o direcție nouă și binevenită, iar micile semințe plantate mă fac să cred că va fi și un 9 și poate chiar un 10, asta ca să avem seria completă de la 8 la 13(cea mai bună numerotare ever!). Cred că filmul ăsta merită văzut de grupuri mari de fete, dar nici bărbații nu ar trebui să se simtă demasculinizați în niciun fel de distribuția 100% feminină. Cu toate păcatele lui, Ocean’ 8 este un film de vară OK, cu momente comice destule și un ton familiar pentru fanii mai vechi ai seriei.

Scor:

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s